miercuri, decembrie 27, 2017

Revoluţia în Bacău - Sâmbătă, 24 decemnbrie 1989



E o zi de Ajun însorită. Oraşul forfoteşte în febra cumpărăturilor de Crăciun. Cozi şi cozi pe la toate magazinele. Cu plase şi fără în mâini, în centru încep să se adune oamenii, curioşi să vadă cum mai merge revoluţia în Oraş. Culoarele Palatului vibrează de relatările întâmplărilor din noaptea trecută. Pluteşte zvonul că documentele secrete ale judeţenei PCR au dispărut noaptea trecută din arhivă, că fuseseră încărcate în două camioane militare şi duse nu se ştie unde. Oare de ce nu mă mir? Noaptea  revoluţionarilor fusese atât de halucinantă, încât nimic nu mai părea extraordinar, mai ales după anunţul că dictatorii fuseseră arestaţi la Târgovişte şi că vor fi judecaţi de un tribunal militar. Ca naziştii la Nuremberg. Ca în filme.

De fapt, toate evenimentele din zilele lui decembrie 89 s-au succedat ca într-un scenariu ale cărui pagini fuseseră amestecate de o vijelie drăcească. Un regizor nevăzut le punea în scenă la întâmplare. De aceea, replicile, cadrele şi secvenţele sunt atât de amestecate în mintea fiecărui participant. De aceea amintirile protagoniştilor nu se potrivesc decât într-o mică măsură. Şi înţeleg de ce fiecare are adevărul său : din aceleaşi motive pentru care şi eu îl deţin pe al meu.

Cert este că în jurul orei zece mulţimea în piaţă devenise din nou compactă şi cerea, din ce în ce mai vehement,  lista celor care-şi asumaseră rolurile de conducători al revoluţiei băcăuane. Prin fax, de la guvern, sosise în cursul nopţii o depeşă semnată de însuşi domnul Iliescu care ordona revoluţionarilor din fiecare judeţ să-şi desemneze 15 oameni de bună credinţă care să-i reprezinte. Într-un birou de la parter, împreună cu Cimpoeşu şi Dragu, am decis cine erau cei care urmau să se constituie în Comitetul FSN Oraş. Ne-am gândit să fie reprezentate toate categoriile profesionale, aşa era moda. Le-am scris numele cu creionul pe o bucată de hârtie. În capul listei, Geo Popa, actor, simbolul revoluţiei băcăuane. Urmau colonelul Plotogea şi inginerul Corneliu Bălan. La poziţia 4 figurează prof. Viorel Savin, pe care-l chemasem de-acasă pentru calităţile de organizator şi care urma să fie al doilea vicepreşedinte al FSN. Procurorii Stelian Dragu şi Gabriel Olariu şi maiorul Gheorghe Hăisan trebuiau să vegheze asupra justeţii şi legalităţii măsurilor care se impuneau. Locurile 9 – 15 erau ocupate de, să-i zicem aşa, societatea civilă: Sorin Măgureanu ( operator calcul), Mircea Bălănucă (şofer), Neculai Mişca (mecanic), Ion Enache (ziarist), Lucian Stoian (cercetător ştiinţific) şi Constantin Pârvuţoiu (inginer). Am citit lista la microfon şi lumea din piaţă a aplaudat frenetic. Habemus papa!
Comitetul s-a reunit în prima sa şedinţă, întregit cu Viorel Hrebenciuc şi cu locotenentul Emil Tamaş. Ulterior, componenţa aleşilor s-a modificat din raţiuni necunoscute, dar cei desemnaţi iniţial au rămas în majoritate pe posturi până prin luna iunie a lui 1990.