OCHIUL CHIUAR
Dar ce este ochiul chiuar ce poate vedea
clorofila primară în spaţiul atomic
Şi răzbeşte-n hăţişul esenţei divine
unde stau tăinuite
mărul adamului
şi capricioasa frunză de viţă de vie
ce-ascunde grădina dorinţei din Eva
Ce este ochiul chiuar care vede-n agape
şi-n veselul lor epitaf
paradoxul de-a respira inocenţă-ntr-o lume diformă
în acidul gregar
în haosul de dinaintea primului cuvânt
Ochiul chiuar
răpune convenţii şi reguli c-o privire ironică
sangvinară
în solitudini nocturne inventează candori imagini
şi resentimente
şi le aşează numai el ştie cum
printre cioburi de fiinţe umane în spasmul
dogmatic
al secolului îndârjit, inflexibil
Cum faci tu, ochiule de chiuar,
perspectiva şi retrospectiva singurătăţii
acrilice
purificându-te-n halucinante chefuri cu lumini
şi culoare
la parastasul naivităţii
la nunta în contra naturii între hamsterul
dogmatic
încarcerat în cuşca rigorilor
şi porumbelul mereu călător în căutarea altei
iubiri
Cum poţi tu să vezi, ochiule de chiuar, copilăria
primelor siluete
de sfinţi venerabili printre steaguri cătuşe
şi drone
Cum ştii tu să comanzi mâna nervoasă
ce neagă c-o singură trăsătură
tristeţea mascată-n himeră antropomorfă
Cum ştii tu să aşezi cu fervoare anunţul SUNT
VIU
pe dvera catapetesmei păgâne
Ochiule chiuar
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu